@ECiocu Un scenariu pana acum SF dar care se va adeveri, din pacate. Informatia autentica, face to face, va deveni un lux permis doar celor putini, cu posibilitati. Ceilalti vor trebui sa se multumeasca cu ce li se va oferi filtrat. Deja oamenii gandesc si vorbesc in meme.
@laurtrex@mariaamichaela Ăsta deja s-a poziționat aseară: Victor Orban, etc... pt. mine, daca ar conta, e cea mai mare dezamagire politica din ultimii 20 de ani.
@_alinlupu_@CostinAndriess Maestre, imi doream sa-ti asumi afirmatiile astea dar deh, asa sunteti voi, astia, dacii liberi. Va ascundeti dupa conturi false, de doi lei si sunteti foarte viteji acolo. Liber la jigniri, ce dracu, ca doarbsuntem tari in gura cu totii si n-avem nicio raspundere.
📝 Iulian Dronca :
"Într-o lume în continuă schimbare, Europa nu a fost un obstacol pentru conservarea tradițiilor noastre suverane, ci un aliat de neprețuit. Istoria ne arată cum colaborarea cu spațiul european a salvat, promovat și modernizat valori fundamentale ale României.
În perioada interbelică, România a investit în tehnologii inovatoare pentru a înregistra folclorul autentic, folosind patefoane, gramofoane și discuri de ebonită. Cercetători precum Constantin Brăiloiu, pionier în etnomuzicologie, au dus tradițiile românești peste granițe. Mulțumită digitalizării realizate la Muzeul de Etnografie din Geneva, aceste valori sunt acum accesibile oricui, oriunde.
Constantin Brâncuși, sculptorul care a revoluționat arta modernă, și-a găsit împlinirea artistică în Franța. Totuși, fiecare lucrare a sa păstrează o esență a tradițiilor populare românești, transformate în repere universale. "Masa Tăcerii" sau "Coloana Infinitului" sunt mai mult decât opere de artă, sunt punți între cultura românească și universalitate.
Victor Brauner, un alt geniu al artei moderne, s-a format în România, dar a fost ignorat și marginalizat în țara natală. Doar după ce și-a continuat cariera în Franța, a fost recunoscut drept un vizionar al suprarealismului european.
Mircea Eliade, istoricul religiilor, și Eugen Ionescu, dramaturgul absurdului, au găsit în Europa un refugiu intelectual. Departe de casă, ei nu doar că au dezvoltat idei care au influențat cultura globală, dar au păstrat vie o legătură profundă cu identitatea românească. Eliade, în scrierile sale, a explorat miturile și simbolurile universale pornind de la rădăcinile tradiționale românești. Ionescu, prin operele sale, a dus critica societății moderne pe scenele marilor teatre europene.
În prezent, Europa continuă să sprijine tradițiile locale. Fondurile europene joacă un rol esențial în conservarea și promovarea patrimoniului cultural. Programe precum „Creative Europe” sau inițiativele de digitalizare a arhivelor naționale permit accesul global la valori locale.
Evenimente precum Capitalele Culturale Europene, care au inclus orașe românești precum Sibiu (2007) și Timișoara (2023), scot la lumină tradițiile, arta și cultura locală. Aceste platforme oferă ocazia de a promova specificul național în fața unui public internațional și de a demonstra că tradițiile nu sunt uitate, ci integrate armonios în diversitatea europeană.
Europa a conservat și promovat tradițiile naționale ale altor popoare: patrimoniul celtic al Irlandei, folclorul scandinav sau tradițiile gastronomice italiene - toate integrate armonios în diversitatea europeană.
Europa nu șterge tradițiile, ci le oferă o scenă globală. Prin colaborare și respect reciproc, tradițiile românești nu doar că supraviețuiesc, ci înfloresc în spațiul european.
Foto: Cimpoierul Gheorghe Musuleac din Fundu Moldovei (Județul Suceava - interbelic, Bucovina), acuarelă de Ioana Olteș. Imaginea amintește de folclorul autentic pe care Constantin Brăiloiu l-a documentat și promovat, conservând sunetele tradiționale ale României pentru generațiile viitoare."