9⃣ Mărfurile (Commodities): poți anticipa corect prețul și totuși să pierzi bani
Mărfurile par, la prima vedere, ușor de înțeles. Dacă petrolul, aurul sau cuprul se scumpesc, produsul financiar cumpărat ar trebui să crească aproximativ la fel.
În practică, lucrurile sunt mai complicate. Investitorul poate anticipa corect direcția prețului spot și totuși să piardă bani din cauza contractelor futures, a contango-ului, a costurilor de rulare (rollover), a cursului valutar sau a structurii juridice a produsului.
Mărfurile sunt active reale utilizate în economie. Energia alimentează transportul și industria, metalele intră în infrastructură și producție, iar produsele agricole susțin consumul. Spre deosebire de acțiuni și obligațiuni, cele mai multe mărfuri nu produc profit, dividende sau cupoane.
Randamentul investitorului provine din schimbarea prețului, dar, în cazul expunerii prin futures, și din forma curbei, rularea contractelor, randamentul colateralului și costurile produsului.
A cumpăra petrol poate însemna să deții fizic petrol, să cumperi un contract futures, un ETC, un ETN, un swap sau acțiunile unei companii petroliere. Aceste instrumente pot reacționa la același activ economic, dar rezultatele lor nu sunt identice.
Prima distincție importantă este cea dintre spot și futures.
Prețul spot este prețul pentru livrarea imediată sau apropiată a mărfii. Prețul futures este stabilit astăzi pentru o tranzacție care va fi decontată sau livrată la o dată viitoare.
Dacă petrolul spot este 80 USD pe baril, contractul futures cu scadența peste trei luni poate fi cotat la 82 USD. Această diferență nu înseamnă neapărat că piața prezice un preț de 82 USD peste trei luni.
Prețul futures încorporează costul finanțării, depozitarea, asigurarea și avantajul economic al deținerii fizice a mărfii:
Futures = Spot × e^[(Finanțare + Depozitare − Convenience yield) × Timp]
Convenience yield reprezintă beneficiul implicit al posesiei fizice. O rafinărie care are petrol în depozit poate continua producția în timpul unei întreruperi a aprovizionării. Un producător care are suficient cupru își poate onora contractele fără să aștepte livrări viitoare.
Acest beneficiu nu este plătit ca un dividend, dar are valoare economică. Atunci când stocurile sunt abundente, convenience yield tinde să fie redus. Când stocurile sunt foarte mici, accesul imediat la marfă devine mai valoros.
Curba futures poate fi în contango sau backwardation.
Contango apare când contractele mai îndepărtate sunt mai scumpe decât cele apropiate. De exemplu, contractul curent poate fi cotat la 82 USD, cel pentru luna următoare la 84 USD, iar următorul la 86 USD.
O asemenea structură poate reflecta costurile de finanțare și depozitare, stocuri abundente sau o cerere imediată redusă.
Backwardation reprezintă situația inversă. Contractul apropiat poate costa 82 USD, cel pentru luna următoare 80 USD, iar următorul 78 USD. Curba descendentă poate semnala stocuri reduse, cerere imediată puternică, probleme de aprovizionare sau un convenience yield ridicat.
Aceste structuri contează deoarece contractele futures expiră. Un fond care dorește să mențină expunerea trebuie să vândă periodic contractul apropiat și să cumpere unul cu scadență mai îndepărtată. Procesul se numește roll.
O aproximație simplă este:
Roll yield ≈ (Prețul contractului vândut − Prețul contractului cumpărat) / Prețul contractului cumpărat
În contango, fondul poate vinde contractul apropiat la 82 USD și îl poate cumpăra pe următorul la 84 USD:
Roll yield ≈ (82 − 84) / 84 = −2,38%
Fondul vinde mai ieftin și cumpără mai scump. Dacă structura se menține, rularea erodează randamentul.
În backwardation, fondul poate vinde la 82 USD și cumpăra noul contract la 80 USD:
Roll yield ≈ (82 − 80) / 80 = +2,50%
În această situație, rularea poate contribui pozitiv la randament.
Calculul este orientativ. Rezultatul real depinde de momentul rulării, de scadențele selectate, de mișcarea întregii curbe și de metodologia produsului.
Pe măsură ce se apropie scadența, prețul futures tinde să converge către spot. Dacă spotul rămâne la 80 USD, iar un contract cumpărat la 84 USD converge spre 80 USD, investitorul long pierde 4 USD, deși prețul spot nu s-a modificat.
De aceea, performanța unui produs bazat pe futures poate fi foarte diferită de graficul spot afișat în presă.
Randamentul unui produs pe commodity futures poate fi descompus astfel:
Randament total ≈ Randament spot + Roll yield + Randament colateral − Costuri
Randamentul spot reflectă modificarea mărfii. Roll yield provine din trecerea între contracte. Randamentul colateralului este câștigul produs de numerarul sau titlurile sigure depuse drept garanție.
Să presupunem că prețul spot al petrolului crește cu 12% într-un an. Rulările repetate într-o curbă aflată în contango produc un roll yield de −15%. Colateralul generează 3%, iar produsul are costuri de 0,60%.
Randament total ≈ 12% − 15% + 3% − 0,60% = −0,60%
Petrolul s-a apreciat cu 12%, dar investitorul a pierdut aproximativ 0,60%.
Nu există nicio contradicție. Investitorul nu a cumpărat barili de petrol pe care să-i păstreze un an. A deținut succesiv contracte futures cumpărate, vândute și înlocuite la prețuri diferite.
Curba futures este dinamică. Contango-ul se poate accentua sau reduce, iar piața poate trece în backwardation. Uneori numai segmentul apropiat este inversat, în timp ce maturitățile îndepărtate păstrează altă formă.
La gaze naturale și produse agricole, sezonalitatea poate avea o influență majoră. Un contract pentru livrare iarna nu este economic identic cu unul pentru vară. Un contract pe grâu înaintea recoltei reflectă alte riscuri decât unul de după recoltă.
Graficele continue, construite prin lipirea contractelor succesive, pot ascunde diferențele dintre scadențe. O analiză serioasă urmărește contractele individuale și întreaga curbă, nu doar o singură linie continuă.
Aurul funcționează diferit de petrol sau grâu. Poate fi depozitat pe termen lung fără degradare, iar stocul existent este foarte mare în raport cu producția anuală. Din acest motiv, dinamica lui este influențată mai mult de dobânzile reale, USD, cererea investițională, costul de oportunitate și percepția riscului monetar.
Aurul nu generează cash-flow. Investitorul câștigă dacă prețul de vânzare, după costuri și efectul valutar, este mai mare decât prețul de cumpărare.
Pentru un investitor european, randamentul trebuie măsurat în euro. Dacă aurul crește cu 8% în USD, iar dolarul se depreciază cu 6% față de euro:
Randament în EUR = (1 + 8%) × (1 − 6%) − 1
Randament în EUR = 1,08 × 0,94 − 1 = 1,52%
Aurul a crescut cu 8% în dolari, dar investitorul în euro a obținut aproximativ 1,52%, înainte de costuri.
Dacă dolarul s-ar fi apreciat cu 6%:
Randament în EUR = 1,08 × 1,06 − 1 = 14,48%
Expunerea valutară poate absorbi, amplifica sau chiar inversa o parte din mișcarea mărfii.
În cazul aurului, investitorul poate alege între deținerea fizică și instrumentele financiare. Metalul fizic nu generează roll yield, dar implică spreaduri, depozitare, asigurare, verificarea autenticității și risc de custodie.
Futures oferă lichiditate și eficiență a capitalului, dar adaugă levier, cerințe de marjă, scadență, basis risk și costuri de rulare.
O acțiune minieră sau petrolieră este un alt tip de expunere. Investitorul nu cumpără marfa, ci o afacere care o produce.
Profitul poate fi aproximat astfel:
Profit ≈ (Prețul mărfii − Costul unitar) × Volum − Costuri fixe − Dobânzi − Taxe
Presupunem un producător care vinde un milion de unități la 100 €, are un cost variabil de 70 € și costuri fixe de 20 milioane €.
Profitul operațional este:
(100 − 70) × 1.000.000 − 20.000.000 = 10 milioane €
Dacă prețul mărfii crește cu 20%, la 120 €, iar costurile rămân neschimbate:
(120 − 70) × 1.000.000 − 20.000.000 = 30 milioane €
Prețul mărfii a crescut cu 20%, dar profitul operațional s-a triplat.
Acesta este levierul operațional. Funcționează însă în ambele direcții. Dacă prețul scade la 85 €:
(85 − 70) × 1.000.000 − 20.000.000 = −5 milioane €
Marfa a scăzut cu 15%, iar compania a trecut de la profit la pierdere.
Acțiunile producătorilor pot amplifica mișcarea mărfii, dar adaugă riscul datoriei, al managementului, al accidentelor, al rezervelor, al reglementării și al alocării capitalului. O companie minieră nu este aur cu levier; este o afacere ciclică expusă aurului.
Mărfurile pot avea un rol de diversificare într-un portofoliu, mai ales în anumite șocuri inflaționiste.
Presupunem un portofoliu cu 50.000 € în obligațiuni având durata modificată 7 și 10.000 € într-un indice de mărfuri.
Dacă randamentele obligațiunilor cresc cu 1,5 puncte procentuale:
Variația obligațiunilor ≈ −7 × 1,5% = −10,5%
Pierderea estimată este de 5.250 €.
Dacă, în același scenariu, indicele de mărfuri crește cu 20%, câștigul este de 2.000 €. Expunerea la mărfuri compensează o parte din pierderea obligațiunilor, fără să o elimine.
Aceasta nu înseamnă că mărfurile cresc întotdeauna când obligațiunile scad. Dacă inflația este urmată de recesiune, cererea pentru energie și metale industriale se poate contracta. Corelația depinde de cauza șocului și de regimul economic.
Mărfurile pot proteja împotriva unor forme de inflație, în special cele generate de energie, alimente sau constrângeri de ofertă. Nu sunt însă o poliță universală. Inflația determinată de salarii, chirii și servicii poate avea o relație mai slabă cu un indice dominat de petrol și gaze.
Structura juridică a produsului este la fel de importantă ca activul urmărit. În Europa, multe produse descrise informal drept „ETF pe aur” sau „ETF pe petrol” sunt ETC-uri ori ETN-uri.
Un produs poate deține marfa fizică, futures, swapuri sau colateral. Un ETN este o obligație a emitentului și adaugă riscul său de credit. Un ETC garantat poate reduce acest risc, dar investitorul trebuie să verifice natura și accesibilitatea garanției.
Înainte de cumpărare trebuie înțeles dacă produsul deține marfa, contracte futures, colateral sau doar o promisiune contractuală a emitentului.
Nici indicii de mărfuri nu sunt identici. Ei pot avea ponderi diferite pentru energie, agricultură și metale, pot rula contractele în luni diferite și pot utiliza metodologii distincte.
Un indice broad commodities dominat de energie se poate comporta aproape ca un pariu pe petrol și gaze, chiar dacă poartă eticheta „diversificat”. Numărul mărfurilor incluse spune mai puțin decât contribuția fiecărui sector la riscul total.
Produsele cu roll optimizat încearcă să evite contractele cu cel mai costisitor contango sau să selecteze segmente mai favorabile ale curbei. Strategia poate îmbunătăți rezultatul, dar introduce risc metodologic. Produsul poate ajunge să urmărească o maturitate diferită de cea la care se referă prețul spot din presă.
Cel mai util studiu de caz rămâne investitorul care anticipează corect creșterea petrolului, dar alege instrumentul greșit. Teza sa direcțională este corectă: petrolul spot crește cu 12%. Totuși, produsul cumpărat rulează lunar contractele apropiate într-o piață aflată în contango. Roll yield ajunge la −15%, colateralul produce 3%, iar costurile sunt de 0,60%.
Rezultatul este o pierdere de aproximativ 0,60%.
Investitorul a confundat prețul spot observat în presă cu randamentul contractelor futures și cu randamentul final al produsului.
A avea dreptate asupra direcției activului nu este suficient. Trebuie să ai dreptate și asupra instrumentului prin care exprimi acea opinie.
Înainte de a cumpăra o expunere la mărfuri, trebuie stabilit dacă produsul deține fizic activul, utilizează futures, primește randamentul printr-un swap sau reprezintă o obligație a emitentului. Apoi trebuie analizate curba, metodologia de roll, colateralul, valuta, levierul și costurile.
Întrebarea esențială nu este doar „va crește marfa?”, ci: „Dețin marfa, un contract asupra mărfii, o creanță asupra emitentului sau o companie care produce marfa?”
Am postat des despre derivate cu focusul pe opțiuni. Asta nu e o întâmplare. Opțiunile sunt instrumente superioare în multe contexte, dar rămân aproape invizibile în comunitatea românească de trading. Nu pentru că ar fi "prea complicate", ci pentru că cer un tip de gândire pe care majoritatea o evită: gândire non-direcțională, înțelegerea timpului ca resursă și acceptarea că direcția prețului e doar una dintre variabile.
🔷 Ce face opțiunile superioare?
O acțiune sau un futures îți dă o singură dimensiune: long sau short. Dacă ai dreptate despre direcție, câștigi. Dacă greșești, pierzi. Dacă piața stă lateral, pierzi timp și, în cazul futures, plătești roll sau funding.
Opțiunile adaugă cel puțin trei dimensiuni în plus:
▪️Direcție (delta): poți fi long, short sau neutru.
▪️Timp (theta): poți vinde timp sau cumpăra timp.
▪️Volatilitate (vega): poți paria că volatilitatea va crește sau va scădea, independent de direcție.
▪️Levier asimetric: riscul maxim e definit din start (premium-ul plătit), în timp ce profitul poate fi nelimitat pe call-uri.
Un exemplu simplu: BTC se mișcă lateral de luni de zile într-un range larg. O poziție long sau short pe spot/futures te expune la funding, la emoții și la posibilitatea de a fi lichidat. O strategie de tip short straddle sau iron condor (vânzare de volatilitate) poate genera profit din theta decay (scurgerea timpului) exact în acel range, atâta timp cât IV nu explodează. Nu trebuie să ghicești direcția. Trebuie doar să ai dreptate despre faptul că piața nu va face o mișcare extremă.
Asta e superioritatea reală: poți exprima vederi pe care instrumentele simple nu le permit. Poți hedged o poziție spot fără să o închizi. Poți cumpăra protecție ieftină când IV Rank e mic. Poți vinde premium când IV Rank e ridicat. Poți construi poziții care profită din stagnare.
🔷 De ce aproape nimeni nu le folosește?
Cauzele sunt clare dacă te uiți la cum se discută tradingul în România:
▪️Gândire exclusiv direcțională. Majoritatea contentului e "BTC urcă / scade", "acest nivel e suport". Opțiunile forțează o schimbare de paradigmă: "ce se întâmplă cu prețul, cu timpul și cu volatilitatea simultan". E inconfortabil.
▪️Frica de "complexitate". Greeks (delta, gamma, theta, vega) par intimidanți. În realitate, nu trebuie să fii matematician. Trebuie să înțelegi relațiile de bază: theta te mănâncă dacă ești long options, vega te ajută sau te lovește în funcție de IV, gamma amplifică delta când te apropii de strike. Restul e practică.
▪️Confuzia cu gambling-ul. Mulți asociază opțiunile cu "all-in pe 0DTE" sau cu cumpărarea de call-uri OTM care expiră worthless. Asta e abuzul instrumentului, nu instrumentul în sine. Același lucru se întâmplă cu futures (leverage 50x) sau cu acțiunile (buying high).
▪️Lipsa de conținut local. Nu există aproape nicio discuție serioasă în română despre IV Rank vs IV Percentile, despre cum se schimbă GEX și ce înseamnă asta pentru hedging-ul dealerilor (market makers), sau despre diferența dintre a cumpăra un call și a vinde un put pentru a exprima o vedere bullish.
Când nu vezi exemple, instrumentul rămâne abstract.
Algoritmul și engagement-ul. Postările despre "delta și theta" nu prind. Postările despre "e bula" sau "acest pattern" prind. Așa că majoritatea creează ce se consumă.
🔷 Ce pierzi dacă le ignori
Nu e vorba că "trebuie să tranzacționezi opțiuni". E vorba că, dacă nu le înțelegi, îți lipsește o unealtă puternică.
Nu poți hedged eficient o poziție mare pe spot fără să o închizi.
Nu poți monetiza o piață laterală altfel decât prin "no trade" (care, de multe ori, e doar lene).
Nu poți exprima o vedere de tip "cred că nu se mișcă mult" sau "cred că volatilitatea e scumpă".
Rămâi expus doar la direcție, în timp ce alții pot juca și celelalte dimensiuni.
Opțiunile nu sunt magie. Sunt instrumente. Ca orice instrument, pot fi folosite prost sau bine (definirea riscului, exprimarea de vederi precise, generarea de venit din timp). Diferența e că, spre deosebire de spot sau futures simple, îți dau control mai mare asupra profilului de risk-reward.
În România, discuția despre ele e aproape inexistentă. Nu pentru că nu ar fi utile, ci pentru că cer exact lucrul pe care mulți îl evită: să gândești dincolo de "urcă sau scade".
Dacă vrei să le înțelegi, începe cu trei lucruri: ce face theta, ce înseamnă IV Rank/Percentile și de ce un short put nu e același lucru cu un long call, chiar dacă ambele sunt "bullish". Restul vine după.
Michael Burry was right about the AI bubble:
• Palantir $PLTR: -25%
• Alphabet $GOOGL: -30%
• Nvidia $NVDA: -36%
• Micron $MU: -42%
• ServiceNow $NOW: -61%
• Nebius $NBIS: -63%
• Oracle $ORCL: -65%
• Sandisk $SNDK: -67%
• CoreWeave $CRWV: -74%
• IREN $IREN: -80%
All while the S&P 500 is only 6% off its high
Fiecare dintre noi își cară după el propriul ego, ca pe o valiză pe care o târâm de ani de zile și pretindem că nici nu o observăm. Unii o vedem, din când în când. Cei mai mulți, nu.
Și e amuzant, dacă stai să te gândești: ne deranjează enorm când îl vedem la alții: "uite ce plin de el e ăsta", dar când vine vorba de al nostru, deodată devenim orbi. Sau, mai degrabă, foarte inventivi.
Ego-ul și umilința merg mână-n mână, de fapt. Dar despre asta, altă dată. Că deocamdată încă ne mai carăm valiza.
SpaceX evolueaza momentan sub pretul de listare. Mai tineti minte tam-tam-ul facut inainte dar si dupa listare. La vremea respectiva atrageam atentia ca dupa listare probabil va creste, dupa care sunt sanse mari sa se duca in jos bine de tot. Aminteam de listarea Facebook.
In curand urmeaza listarea Antropic. Faceti-va bine calculele daca intentionati sa luati.
Am fost deunăzi la un comedy show al lui Sorin Pârcălab. La un moment dat, a făcut câteva miștouri la adresa lui guru Georgescu. Ei bine, un cuplu s-a ridicat și a părăsit sala 🙃 Probabil genul de indivizi despre care spunea Pârcălab că după spectacole îi intră pe Instagram și-l blagoslovesc cu un "sugi pula". Cam același tip de indivizi despre care am scris în mesajul anterior 😇
După ani întregi de antrenament intens în polemici și discuții în contradictoriu, cu prietenii, dar mai ales cu străini de pe internet, am atins nivelul la care pot discuta până în pânzele albe fără să obosesc. Performanță olimpică, practic 🥳
Din păcate, nu toate discuțiile sunt la fel de interesante. Unele mă epuizează complet, ba chiar mă plictisesc de moarte: polemicile cu oameni care, am impresia, nu înțeleg nimic din ce le spui. Genul ăla care știe să citească, dar parcă nu pricepe ce citește. Există un termen pentru asta, nu?
Mă bucur totuși că mai există destui cu care se poate purta o discuție în contradictoriu fără să se simtă imediat ofensați sau lezați. O specie rară, dar încă prezentă 😌
Stau uneori și mă întreb de ce mă urmăresc unii oameni. E adevărat, nu sunt mulți. Probabil jumătate sunt prieteni, un sfert sunt boți, iar restul sunt oameni care au dat follow din reflex.
Nu postez analize tehnice decât rar. Și bine fac. Când totuși postez, simt cum algoritmul mă ocolește cu un "nu, mulțumesc, avem și așa destul content".
Subiectele mele nu sunt de larg interes; chiar am fost atenționat. Sunt de interes atât de îngust încât și goagăl mă întreabă "ești sigur că ai scris bine? Poate voiai să spui 'opțiuni de vacanță'?”.
Am postat des despre derivate. Nu cunosc niciun trader român de opțiuni. De fapt, bănuiesc că sunt eu, un tip care a citit o dată ceva de pe X care postează doar despre delta și theta și care s-ar putea să fie al meu de pe alt device 😀
În toată social media n-am întâlnit pe nimeni interesat de așa ceva. Când postez despre call-uri și put-uri, oamenii dau like crezând că e despre telefon 🙃
Așa că da, mulțumesc celor 23 de oameni care mă urmăriți. Sunteți fie foarte răbdători, fie foarte pierduți. În ambele cazuri, apreciez 🙏
Bă Sica, mentalitate de om mic, trist, etc etc. Cineva își pierde cumpătul 😁 Ai pretenția să fii respectat, însă nu te poți stăpâni. Stăpânirea de și ne ar trebui să fie o virtute pentru un trader. Ei bine, nu e prima oară când atunci cu invective. Venind de la unul care se pretinde civilizat, e surprinzător.
Toată discuția asta are și un punct bun: ai descoperit o funcție de corelație și ți-ai făcut temele cu ajutorul AI-ului, ăla cu care-mi scriu eu articolele alambicate 😀
Poate chiar o să scriu ceva despre ego, cu ajutorul AI-ului, că material am destul, vorba ta. Ceva ambiguu, care să te zăpăcească 🤣
Fugi la somn!
Nenea asta e al treilea influencer, dupa Chifoi si MisterSpread, care nu intelege o corelatie. In cazul de fata, USDT.D - BTC. E drept, BTC nu e mentionat direct, insa orice analist cu experienta stie ca USDT.D e invers corelat cu BTC. Corelatia inversa a aproape perfecta. Deci, analiza tehnica pe USDT.D e irelevanta.
Pe dominanta nu faci analiza tehnica. Nu te ajuta cu nimic, dominanta nefiind tranzactionabila. Nici BTC nu evolueaza in functie de dominanta, dominanta USDT fiind o consecinta a evolutiei pietei in raport cu USDT. Ponderea mare pe care o are BTC face ca USDT.D sa fie relevanta doar prin prisma valorii absolute, nu prin evolutia pe chart. In viitor, daca BTC.D ar scadea forte mult, atunci ar creste relevanta USDT.D si ar duce la o decorelare a USDT.D cu BTC.
N-am putut pune link direct la postarea distinsului domn fiindca m-a blocat, insa imi apare in Explore.
Aveti aici un articol scris cu ceva timp in urma:
https://t.co/3CT6vBY7Hi
Ai tu obsesia că cineva are o obsesie pentru tine 😁 Acum ești deranjat că te-am pomenit în contextul acelei postări despre dominanță. Te-am pomenit alaturi de chifoi fiindcă voi doi sunteți singurii știuți de mine, care ați crezut că ați descoperit roata in crypto sesizând acea corelație inversa aproape perfecta intre BTC și usdt.d.
Cu tine chiar am avut o discuție în contradictoriu pe baza unei postări a tale in care sesizai anumite puncte de intersecție între BTC și usdt.d. Ți-am explicat că e greșită teoria ta, chiar am scris un articol. In timp ce eu îți motivam explicandu-ti "matematic" (funcția de corelare Pearson), tu ii dădeai înainte cu contextul pieței și sentimentul investitorilor, noțiuni abstracte.
Ei bine, discuțiile alea m-au convins că ai o problemă de înțelegere a unor concepte matematice, lucru care te împiedică să înțelegi pe deplin o corelație. Asta nu înseamnă că trebuie să-l consideri un lucru rău. Eu nu am pretenția de la un avocat, filozof sau poet sa știe să rezolve o ecuație banală cum nici eu nu am pretenția că aș ști să repar o mașină sau sa tratez o boală. Ei bine, nici nu aș putea recomanda cuiva să te consulte când ar vrea să-și rebalanseze portofoliul, însă n-aș ezita să te recomand când e vorba de o analiză tehnică sau related.
Văd că faci referire la postarea aia unde vorbeam despre a fi umil. Din nou ai impresia că-ți este adresată ție. Bag seama că deții monopolul pe anumite subiecte. Treaba aia cu "be humble" o tot văd destul de des la multă lume. La fel și sintagme gen "PA is king". Despre PA și indicatori am tot bătut apa in piuă atât pe Telegram, când nici nu aveam cont pe X, chiar și pe Facebook, când nu aveam cont pe Telegram, însă doar tu te-ai alarmat aici pe X și m-ai acuzat că aș fi stalkerul tău. Dar tot eu sunt cel care are o obsesie pentru tine.
Intenționăm să postez ceva despre ego. Na belea, o să zici că te vânez, că tot mai acuzai cândva că am un ego cât casa. Cu market makerii cum stă treabă? Merge, sau...? Despre options am văzut, mă consideri arogant că le consider instrumente superioare și tot scriu despre ele. E ca și cum te-aș considera arogant că postezi analize tehnice. Sesizezi ridicolul?
Ei bine, acum că ne-am lămurit, poți băga block-ul la loc. Nu ne mai intersectăm pe X 😁
@andreibratucu Oh boy, nu o să vă înțeleg niciodată la ce vă ajută o analiză tehnică pe dominanța usdt. Chiar m-aș bucura să aud o explicație logică din punct de vedere matematic. Aș vrea să văd o tranzacție pe un asset, motivată de un rebound pe dominanța usdt. Cred că cer prea mult.