Cum joacă copiii ăștia la 11-12 ani. La Massia, academia Barcelonei, a fost tot timpul un izvor și formator de talente. Messi, Yamal, Cubarsi, ca să amintim doar câteva nume recente. Priviți-l pe Hugo Galdeano, ăla mic cu numărul 8, cum controlează mingea și cum vede jocul.
Emilian Isăilă:
Știu că astăzi mediul online a fost luat cu asalt de speculații de tot felul. Acum, a venit timpul să prezentăm faptele.
În dimineața zilei de 5 iunie, în Marea Neagră, Ucraina a desfășurat o operațiune militară cu drone împotriva petrolierului Safeen Elona, din flota fantomă a Rusiei, care a plecat din portul Midia Năvodari, România. Încă e pe drum.
Operațiunea a mers prost, cel mai probabil din cauza sistemelor de bruiaj, cum lasă se înțeleagă forțele navale ucrainene din comunicatul oficial, care vorbesc despre un posibil bruiaj.
Una dintre drone ajunge în portul Constanța și e detonată de ucraineni, celelalte, de asemenea, sunt detonate în larg.
Forțele Kievului au alertat autoritățile din România, astfel că a existat un scurt interval de timp în care au putut fi evacuați oamenii din zonă, conform unui comunicat al forțelor navale ucrainene.
Vasul Safeen Elona e pe lista de ținte inamice a guvernului ucrainean din ianuarie 2025.
În perioada de un an și jumătate, petrolierul a mai făcut cel puțin două transporturi în zona porturilor Constanța-Năvodari.
Toate dovezile le găsiți prezentate pe larg în articolul al cărui trimitere se află în comentarii.
Evenimentul șocant de la Constanța va naște din nou multe întrebări legate de ambiguitatea strategică a României, de modul în care este apărată țara și de traficul cu petrol rusesc care se desfășoară pe teritoriul țării noastre, în condițiile în care la graniță avem un război, iar Kremlinul e agresorul atât al Ucrainei, cât și al României.
Imagine: Safeen Elona, un petrolier rus, sub pavilionul Insulelor Marshall, a făcut mai multe transporturi de carburanți prin Marea Neagră, ancorând în porturi românești
Articol https://t.co/qEFjzFM9r1
Lafarge, parte a grupului Holcim, a fost condamnată de justiția franceză pentru finanțarea terorismului. Tribunalul Corecțional din Paris a stabilit că, între 2013 și 2014, compania a plătit aproximativ 5,6 milioane de euro către grupuri armate, inclusiv ISIS și Frontul al-Nusra, pentru a menține în funcțiune fabrica de ciment din Jalabiya, nordul Siriei.
Sentința a fost pronunțată pe 13 aprilie 2026. Este prima dată când o companie franceză, ca persoană juridică, este condamnată pentru finanțarea terorismului.
Lafarge a primit o amendă de 1,125 milioane de euro și o amendă vamală de 4,57 milioane de euro. Fostul CEO Bruno Lafont a fost condamnat la 6 ani de închisoare cu executare imediată. Alți șapte foști executivi au primit pedepse cuprinse între 18 luni și 7 ani de închisoare, unele cu executare.
Compania a recunoscut anterior faptele și a plătit în Statele Unite o amendă de 778 milioane de dolari.