Referitor la informația privind plângerea penală a AEP în legătură cu campania mea electorală, aceasta nu este o știre nouă, ci preluarea unei știri din aprilie 2025. Chestiunea importantă nu este persoana mea, ci funcționarea instituțiilor, care caută virgule lipsă în documente și se fac că nu văd fapte vizibile de pe Lună.
AEP nu a înțeles nici în 2025 donațiile online, deși și în campaniile din 2016 și 2020 mi-a aplicat aceleași amenzi, anulate ulterior de instanță, și a făcut aceleași plângeri penale, cu care nu s-a întâmplat nimic. Dar nu a văzut nicio neregulă în finanțarea campaniei lui Călin Georgescu.
ANI a făcut un raport în 2022 în care m-a declarat incompatibil și în conflict de interese, anulat de instanță, și a făcut o plângere penală cu care nu s-a întâmplat nimic. Dar nu-mi aduc aminte să fi găsit în ultimii ani vreun funcționar public sau vreun politician care să nu își poată justifica averea, deși e suficient să te uiți la mașinile din parcările marilor primării.
Nu mai vorbesc de ISC, care nu vede construcțiile ilegale nici când i le sesizezi, dar hărțuiește exact primăriile și funcționarii care respectă legea.
Boala este lungă, complicitățile sunt mari și sudate în timp, de aceea este nevoie de mult efort și de timp pentru a reforma instituțiile.
Guvernul Bolojan vrea să taxeze mai mult profitul din criptomonede.
Acesta este un mesaj pentru Guvernul Bolojan:
Dacă o să măriți taxele pe criptomonede, majoritatea românilor își vor retrage profiturile în afara țării, în regiuni precum Dubai, Portugalia, Germania, Elveția, Malta, Monaco, Andorra, Hong Kong etc. Astfel, banii proveniți din veniturile din criptomonede nu doar că nu vor mai intra în bugetul statului, dar vor scădea și mai mult. În loc să avem mai mulți bani la buget, vom avea și mai puțini.
Vreau să propun un set de 11 măsuri care ar ajuta bugetul statului prin colectarea de taxe din tranzacțiile cu criptomonede și ar atrage business din această zonă, care ulterior va contribui suplimentar la buget:
1. Se propune adoptarea unei legislații clare, dedicate criptomonedelor și token-urilor, aliniată la regulamentul european MiCA. Cadrul legal trebuie să fie transparent, previzibil și aplicabil cu ușurință de către contribuabili și administrație.
2. Un element-cheie este introducerea unei fiscalități reduse și stimulative: un impozit de 5-7% aplicat direct câștigurilor din crypto, fără birocrație excesivă.
3.Pentru cei care păstrează activele cel puțin doi ani fără a le vinde, impozitul scade la doar 2%, încurajând astfel investițiile responsabile și pe termen lung. (ceva similar cu Germania)
4. Pentru a combate evaziunea, se propune introducerea de sancțiuni ferme: penalități de până la 50% din profitul nedeclarat și, în cazuri repetate, interdicție temporară la desfășurarea de activități financiare.
5. Un coordonator guvernamental, de tip „CryptoCzar”, ar putea asigura coerența politicilor naționale și ar facilita dialogul constant între stat, BNR, ANAF, ASF și industria crypto românească.
6. Băncile comerciale trebuie obligate să nu refuze sau închidă conturile clienților implicați legal în crypto, sub sancțiunea unor penalități aplicabile în cazul discriminării nejustificate.
7. Transformarea digitală a administrației publice poate fi accelerată prin blockchain: cadastrul, diplomele, contractele și arhivele pot fi stocate transparent și permanent. Se poate pilota chiar un sistem de vot electronic, sigur și verificabil, prin tehnologie blockchain.
8. Pentru a integra crypto în sistemul public, cetățenii ar trebui să aibă opțiunea de a plăti taxe locale, amenzi sau donații către instituții de stat în Bitcoin sau alte monede digitale, printr-o platformă oficială. În paralel, marile companii din industria crypto ar putea fi atrase în România printr-un cadru fiscal predictibil și reglementări clare, generând locuri de muncă și venituri suplimentare.
9. România are și resurse energetice ieftine și nevalorificate. Zonele cu surplus de energie hidro, eoliană sau nucleară pot fi utilizate pentru a dezvolta centre de minare crypto, în parteneriat public-privat. Asta înseamnă bani la buget, dezvoltare locală și investiții în infrastructură IT.
10. Băncile de stat ar trebui să ofere servicii de custodie cripto pentru cetățeni și companii, într-un sistem reglementat și garantat similar celui pentru depozite bancare. Aceasta ar crește încrederea în sectorul financiar românesc și ar reduce tentația de a transfera capitalul în afara țării.
11. Se propune și crearea unui ETF național pe Bitcoin, tranzacționat la bursă și supravegheat de ASF, care să permită expunere reglementată și sigură pentru investitorii retail români. Statul poate merge mai departe și cu un fond suveran de Bitcoin, constituit din venituri din minare, dividende ale companiilor de stat și obligațiuni tokenizate vândute investitorilor privați.
Toate aceste măsuri pot fi implementate treptat, în regiuni pilot, și extinse ulterior la nivel național în funcție de rezultate. Monitorizarea permanentă și ajustarea dinamică a regulilor sunt esențiale.
Daca ai ajuns pana aici as aprecia un like si distribuire sa ajunga pana la guvernul Romaniei.
Vezi comentariile pentru impactul bugetar👇 si lasa si tu cateva daca ai ceva concret.
Guvernul Bolojan vrea să taxeze mai mult profitul din criptomonede.
Acesta este un mesaj pentru Guvernul Bolojan:
Dacă o să măriți taxele pe criptomonede, majoritatea românilor își vor retrage profiturile în afara țării, în regiuni precum Dubai, Portugalia, Germania, Elveția, Malta, Monaco, Andorra, Hong Kong etc. Astfel, banii proveniți din veniturile din criptomonede nu doar că nu vor mai intra în bugetul statului, dar vor scădea și mai mult. În loc să avem mai mulți bani la buget, vom avea și mai puțini.
Vreau să propun un set de 11 măsuri care ar ajuta bugetul statului prin colectarea de taxe din tranzacțiile cu criptomonede și ar atrage business din această zonă, care ulterior va contribui suplimentar la buget:
1. Se propune adoptarea unei legislații clare, dedicate criptomonedelor și token-urilor, aliniată la regulamentul european MiCA. Cadrul legal trebuie să fie transparent, previzibil și aplicabil cu ușurință de către contribuabili și administrație.
2. Un element-cheie este introducerea unei fiscalități reduse și stimulative: un impozit de 5-7% aplicat direct câștigurilor din crypto, fără birocrație excesivă.
3.Pentru cei care păstrează activele cel puțin doi ani fără a le vinde, impozitul scade la doar 2%, încurajând astfel investițiile responsabile și pe termen lung. (ceva similar cu Germania)
4. Pentru a combate evaziunea, se propune introducerea de sancțiuni ferme: penalități de până la 50% din profitul nedeclarat și, în cazuri repetate, interdicție temporară la desfășurarea de activități financiare.
5. Un coordonator guvernamental, de tip „CryptoCzar”, ar putea asigura coerența politicilor naționale și ar facilita dialogul constant între stat, BNR, ANAF, ASF și industria crypto românească.
6. Băncile comerciale trebuie obligate să nu refuze sau închidă conturile clienților implicați legal în crypto, sub sancțiunea unor penalități aplicabile în cazul discriminării nejustificate.
7. Transformarea digitală a administrației publice poate fi accelerată prin blockchain: cadastrul, diplomele, contractele și arhivele pot fi stocate transparent și permanent. Se poate pilota chiar un sistem de vot electronic, sigur și verificabil, prin tehnologie blockchain.
8. Pentru a integra crypto în sistemul public, cetățenii ar trebui să aibă opțiunea de a plăti taxe locale, amenzi sau donații către instituții de stat în Bitcoin sau alte monede digitale, printr-o platformă oficială. În paralel, marile companii din industria crypto ar putea fi atrase în România printr-un cadru fiscal predictibil și reglementări clare, generând locuri de muncă și venituri suplimentare.
9. România are și resurse energetice ieftine și nevalorificate. Zonele cu surplus de energie hidro, eoliană sau nucleară pot fi utilizate pentru a dezvolta centre de minare crypto, în parteneriat public-privat. Asta înseamnă bani la buget, dezvoltare locală și investiții în infrastructură IT.
10. Băncile de stat ar trebui să ofere servicii de custodie cripto pentru cetățeni și companii, într-un sistem reglementat și garantat similar celui pentru depozite bancare. Aceasta ar crește încrederea în sectorul financiar românesc și ar reduce tentația de a transfera capitalul în afara țării.
11. Se propune și crearea unui ETF național pe Bitcoin, tranzacționat la bursă și supravegheat de ASF, care să permită expunere reglementată și sigură pentru investitorii retail români. Statul poate merge mai departe și cu un fond suveran de Bitcoin, constituit din venituri din minare, dividende ale companiilor de stat și obligațiuni tokenizate vândute investitorilor privați.
Toate aceste măsuri pot fi implementate treptat, în regiuni pilot, și extinse ulterior la nivel național în funcție de rezultate. Monitorizarea permanentă și ajustarea dinamică a regulilor sunt esențiale.
Daca ai ajuns pana aici as aprecia un like si distribuire sa ajunga pana la guvernul Romaniei.
Vezi comentariile pentru impactul bugetar👇 si lasa si tu cateva daca ai ceva concret.