New Bitcoin 4 Year Cycle video has been published to Youtube. With new action in the model portfolio.
The Turn in the Cycle https://t.co/UXIAgM2btO
Appreciate a share and retweet.
Soluția liberală pentru retragerea banilor din Pilonul 2/3 este să nu-ți impună statul de să faci cu banii tăi. Adică să respecte proprietatea oamenilor asupra banilor lor puși deoparte pentru pensie.
Unii o să prefere să-și ia banii în forma unei rente viagere, depinzând de valoara pe care le-o propune fondul (care poate fi mică și atunci vor refuza).
Alții vor prefera o plată eșalonată pe un număr de ani, dar iar depinde de condițiile eșalonării.
Alții vor vrea, pe bună dreptate, să-și retragă toată suma pentru că au nevoie de bani sau pentru că simt că pot avea randamente mai bune.
Orice cale de retragere a banilor ar alege, fondurile de pensii vor fi obligate să ofere condiții mai bune doar dacă oamenii au opțiuni. Inclusiv opțiunea de a-și retrage proprii bani.
Imaginați-vă că ajungeți la vârsta pensionării și fondul de pensii vă oferă o rentă viageră derizorie. Veți alege să vă retrageți altfel banii. Tocmai de aceea, dacă fondurile vor să mai facă comisioane cu dumneavoastră va trebui să vă și ofere condiții mai bune.
Problema cu soluția liberală este că nu are nimeni interes să facă lobby pentru ea. Ea ajută toți oamenii, dar nu ajută șmecherii. Fondurile de pensii câștigă mai mulți bani din comisioane dacă oamenii nu-și mai pot retrage banii. Iar statul are o cerere mai mare pentru titluri de stat dacă ține banii oamenilor blocați în fonduri de pensii pe care le obligă să-l împrumute pe el. Nu de alta, dar deficitul acela trebuie acoperit de undeva.
Cum se explică faptul că e plin în politică de oameni incompetenți cu CV-uri precare, dar același lucru nu se întâmplă și în companii private?
Pentru că dacă o companie privată angajează incompetenți, va pierde bani. Își va face rău singură. Așa că are un interes financiar direct să aleagă oameni cât mai pregătiți și cât mai potriviți pentru ce au de făcut.
Asta nu se întâmplă în politică. În politică, dacă un partid numește un incompetent într-o funcție, nu pierde nimic.
În cel mai rău caz, suferă o pierdere electorală difuză iar asta doar dacă se apropie alegerile. Altfel nu suferă absolut nimic. Cine suferă este restul societății.
De aceea emisiunile lui Valeriu Nicolae sunt pline de ceea ce el numește „impostori”. Oameni cu CV-uri dubioase, studii făcute la diferite fabrici de diplome și care în mod vădit nu se potrivesc în funcțiile în care sunt numiți. Dar totuși e plin de ei in statul român.
Culmea e că fix aceiași politicieni, dacă cumva ar încerca să-și facă o firmă, n-ar mai angaja incompetenți. De ce? Pentru că acolo, deodată, îi afectează pe cine aleg. Dar la stat nu îi afectează, deci nu le pasă.
Cineva pune foarte mulți bani pentru a ține cota lui George Simion sus.
Ați observat că există case de pariuri care oferă posibilitatea de a vota cine câștigă alegerile prezidențiale. De asemenea o mare bursă de evenimente, Polymarket, oferă același servicii.
Probabilitățile și cotele pe care le oferă cele două ar trebui să fie coerente. Dacă nu sunt apare ceea ce în finanțe se numește: arbitraj.
Arbitrajul este un lucru des folosit în finanțe pentru a avea o coerență a prețurilor.
Dacă un lucru e scump pe o piață și ieftin pe alta, automat cineva poate face bani cumpărând ieftin și vânzând scump. Simplu, nu? Făcând asta egalizează prețurile, crescându-l acolo unde este ieftin și scăzându-l acolo unde este scump. Asta face prețurile să fie coerente. Evident, decontând pentru costuri de tranzacție (cât de costă să cumperi și să vinzi, impozite, comisioane, etc).
Am căutat aleatoriu pe Google prima casă de pariuri care mi-a sărit în cale. Ce să vezi că probabilitățile nu sunt coerente. Deci avem o oportunitate de arbitraj și deci de arbitraj.
Cotele le vedeți în imaginea alăturată sunt 1.77 pentru George Simion și 2 pentru Nicușor Dan. Iar dacă ne uităm pe Polymarket, vedem o probabilitate de 71% pentru George Simion și 30% pentru Nicușor Dan.
Iată că cineva poate să facă profit oricine ar câștiga, adică un arbitraj.
Cum? Simplu, pariază 100 lei pe Nicușor Dan pe Polymarket, ceea ce înseamnă că dacă iese Nicușor Dan are un câștig net de 233 lei.
Și în același timp pariază 188 lei pe George Simion la casa de pariuri, deci că dacă iese George Simion are un câștig net de 145 lei.
Acum să vedem cum iese în ambele scenarii posibile:
(1) Dacă iese Nicușor Dan, pierde 188 lei pe care i-a pariat pe George Simion, dar câștigă 233 lei din pariul pe Nicușor Dan. Deci în total rămâne cu 45 lei în plus.
(2) Invers, dacă iese George Simion, pierde 100 de lei pariați pe Nicușor Dan, dar câștigă 145 lei din pariul pe George Simion. Deci rămâne tot cu 45 lei în plus.
Deci orice s-ar întâmpla câștigă 45 lei.
Evident, în afara cazului în care băieții anulează alegerile din nou. Dar asta e altă discuție. Am senzația că de data asta nu le vor mai anula.
Dacă se pot face bani garantați, de ce nu îi face deja cineva? De ce nu-i fac chiar eu acum? De ce să scriu despre asta public și nu fac eu arbitrajul?
Pentru că eu cred că sigur s-a prins deja cineva. Și totuși probabilitățile persistă în incoerență.
Cum se poate așa ceva? Pentru că e cineva în spate care vrea să-i țină cota domnului Simion sus. Foarte sus. Probabil din motive electorale. Și o face cu mulți bani, probabil sute de mii de euro.
O scriu aici ca să nu ne lăsăm manipulați.
Oricine are experiență cu pariurile și cu Polymarket, poate să facă un ban cinstit prin a restabili coerența probabilităților. Tot ce trebuie să facă este suita de pariuri de mai sus.
Dar totuși pariurile sunt un joc cu sumă nulă. Cum se poate să faci bani garantați oricare ar fi rezultatul? Cine pierde?
Singura persoană care pierde este cea care încearcă să țină cota domnului Simion artificial sus cu mulți bani.
💥 @ClaudiuNasui i-a prins pe cei de la CCR cum încercau să-și cumpere 💊💊 pe banii românilor! Pentru tot personalul + foștii judecători! 🚨 Uite-i cum dau acum din colț în colț!